MarTe, reprezinta o anagrama (Mar=Marius; Te=Tereu), ce inglobeaza intr-un cuvant numele subsemnatului, sau, luat ca atare, planeta rosie din sistemul nostru solar, dar, si asa, numele Marius, vine din latina: MARIUS [latina] Mars = zeul Marte Marte este, pornind dinspre Soare, a patra planeta a sistemului solar, a carei denumire provine de la Marte, zeul roman al razboiului. Uneori mai este numita şi „planeta roşie” datorita infatisarii sale vazuta de pe Pamant. Culoarea rosiatica se explica prin prezenta pe suprafata sa a oxidului de fier.
Marte este o planetă telurica (de tip terestru) cu o atmosfera subtire; printre caracteristicile suprafetei se numtrt si craterele de impact ce amintesc de Luna, dar si vulcani, vai, deserturi si calote glaciare polare, ce amintesc de Pamant. Pe Marte se gaseste cel mai înalt munte cunoscut al sistemului solar, Olimpus Mons (26.000 m altitudine.), precum si cel mai mare canion, numit Valles Marineris. În anul 2008, in trei articole publicate în revista Nature s-au adus dovezi despre un crater de impact urias, lung de 10.600 km si lat de 8.500 de km, care este de apoximativ patru ori mai mare decât craterul Bazinul Polul-Sud-Aitken de pe Lună.
Pana la misiunea Mariner 4, din 1965, se banuia ca pe suprafata planetei exista apa lichida. Aceste banuieli se bazau pe variatiile suprafetelor luminate si ale celor intunecate, in special ale celor din zonele polare ale planetei, ce pareau a fi continente si mari; dungile negre erau interpretate ca fiind rauri. Odata cu aceasta misiune s-a dovedit insă ca aceste caracteristici erau doar iluzii optice; cu toate acestea Marte ar putea avea conditii de viata pentru pentru microorganisme si apa in stare solida, conform misiunii Phoenix Mars Lander la 31 iulie 2008.
Marte are doi sateliţi mici şi diformi, Phobos si Deimos, care insa ar putea fi doar doi asteroizi Pamant si cu ochiul liber. Marte poate fi văzut de pe Pamant cu ochiul liber. Magnitudinea aparenta atinge -2,9, luminozitate depasita doar de Soare, Venus, Luna si uneori si de Jupiter, capturati candva de gravitatia planetei.
Marte provine dintr-o fuziune a zeului agrar si razboinic Mavors, dintr-un vechi cult umbric, cu zeul etrusc Maris si cu zeul grec al razboaielor, Ares. Pana la cristalizarea acestui sincretism caracteristic mitologiei romane, Mavors era invocat ca protector al muncilor campului si chiar mai tarziu, cand se consolideaza cultul lui Marte, noua divinitate e venerata mai ales tot ca ocrotitoare a activitatilor agricole, personificand totodata renasterea periodica a naturii. Problemele de delimitare a terenurilor agricole si de aparare a gospodariilor si recoltelor contra incursiunilor de pradaciune il învestesc pe acelasi zeu cu atributul nou al patronarii razboiului, dar initial aceste atribute se inrudeau strans: preotii zeiţei agrare Ceres, Arvales, il invocau pentru ocrotirea ogoarelor si pe Marte, numindu-l Marmar, Marmor, Berber. Iar Cato lansase odata indemnul de a se aduce sacrificii speciale lui Marte ca sa aiba grija de cirezile de boi. Printre vechile epitete ale zeului, doua erau caracteristice: Rusticus şi Silvanus. Cand Marte devine, în epoca imperiala, un zeu mai complex si in primul rand simbolul fortei militare romane, incepe sa fie considerat fiul cuplului Jupiter-Iuno. Numit Mars Ultor (Marte Pedepsitorul) si Marspiter (Mars Pater, Tatăl), e inclus in triada protectoare a Romei, impreuna cu Jupiter si Quirinus. Sunt tatăl lui Romulus si Remus si sot cu Rhea Silva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu